Blogul Dobermannului s-a născut din durere și iubire față de rasa doberman, rasă distrusă sistematic de niște indivizi care-și zic crescători de dobermani dar care sunt de fapt doar negustori animați de dorința de profit din creșterea dobermanului. Autorul blogului un iubitor al rasei, cumpărător de dobermani, încrezător inițial, apoi tras pe sfoară de astfel de indivizi și în final hărțuit, insultat, calomniat, șantajat, amenințat cu bătaia și cu moartea el și familia lui încearcă din 2009 până în prezent să tragă un semnal de alarmă prezentând dovezi ale dezastrului în care crescătorii români de dobermani grupați sau nu în DCR au adus rasa. Totul în speranța că rasa mai poate fi salvată. Dovezi care pentru credibilitate se bazează doar pe declarațiile crescătorilor români de dobermani.

© Copyright 2009 - 2016 prof. ing. Sorin Ion Fărtățescu, toate drepturile rezervate

Aprecierile celor din sistem

"Cand va veni vremea sa deschid gura, blogul dobermannului va pali pe langa cate am eu de spus."

Impactul DCM-ului la doberman (65 din 100 de dobermani mor tineri in 2016 de DCM)

Impactul DCM-ului la doberman (65 din 100 de dobermani mor tineri in 2016 de DCM)
DCM-ul este o boală cu transmitere genetică și cu deznodământ tragic în proporție de 100%. In 2016 de aceasta boală suferă și mor 67 din 100 de dobermani veniți pe lume iar restul de 33 din 100 sunt transmițători ai bolii, adică nu fac boala (longevivivii cu care sunt aburiți proștii) dar o transmit urmașilor. Asta de fapt este sfâșitul rasei doberman. Singura problema care se mai pune este speranța de viață a dobermanilor care acum este de 6 ani dar scade dramatic an de an.

duminică, 22 mai 2016

Great de Badea Gheo

...
Sau cum își asumă responsabilitatea cea care o înmulțește pe Great de Badea Gheo. Și-o asumă pe dracu'.
Great de Badea Gheo este o bombă genetică provenită din mortăciunile importate și înmulțite de cristian dragomir.
Să-și asume responsabilitatea pentru un eventual accident genetic e posibil dar pentru că ea produce cu Great de Badea Gheo și nu numai doar câini tarați genetic cu aproape toate bolile de care suferă și mor dobermanii cum să-și asume responsabilitatea? Vorbe în vânt pentru proștii cu bani.
Să înlocuiască puiul mort cu altul tot la fel de bolnav genetic ca el și care pui va muri și el tot repede? Și cu asta ce-am făcut noi cumpărătorii? O luăm de la capăt cu altă mortăciune? Si dacă ești pe bune iubitor de dobermani îți va înlocui ea și partea din sufletul tău cu care a plecat câinele de care te-ai atașat? Cum te poate despăgubi pentru durerea pe care o simți când câinele tau tânăr pe care-l iubești de mori se stinge în chinuri groaznice? Cum poți uita asta vreodată? Și cum poți caracteriza ceea ce face ea când știe bine că face rău dar continua sa o facă? Ce responsabilitate să-și asume o persoana care cu tot dezastrul rasei continuă să scoată pe banda rulantă aceleași bombe genetice mereu și mereu fără să-i pese câtuși de puțin că în felul ăsta pune în pericol rasa? O persoană care manipulează cumpărătorii adormindu-le vigilența cu niște teste genetice care de fapt sunt doar apă de ploaie. In postări externe paginilor de reclamă spune că avertizează cumpărătorii de riscul bolilor genetice la puii vânduți în schimb pe paginile de reclamă pentru vânzarea de pui nu există astfel de avertismente. Acolo există dor reclamă pentru câinii ei. 
Despre ce responsabilitate asumată vorbește când de fapt este vorba despre iresponsabilitate asumată în mod conștient prin montele criminale efectuate.
De fapt toți procedează la fel.

Conflictele între ei înmulțitorii de dobermani sunt doar de formă, de ochii lumii pentru a se pune și așa prin scandalul întreținut în mod deliberat în luminile rampei. Este și asta o formă de reclamă în fata proștilor. Acum când dezastrul rasei este evident, fiecare dintre ei caută să se raporteze la dezastru și să tragă foloase personale din nenorocirea rasei. De fapt fiecare dintre ei în felul lui caută soluții ca să aburească oamenii, să le ia banii și apoi ura și la gară. Ei nu resimt nicio durere pentru răul pe care-l fac rasei pentru că ei privesc totul doar prin prisma banilor câștigați, negustorește. Distrugerea rasei în folosul lor personal este "meseria" pe care și-au ales-o și atâta timp cât le aduce profit o practică cu sânge rece și cu precizie de chirurg. Unii se manifestă mai zgomotos, mai agresiv, mai mârlănește, alții mai pe mutește (chestie de stil) dar rezultatul este însă același. Singurii lor dușmani cu care nu există împăcare sunt de fapt doar adevărul despre ceea ce fac ei și cei care vorbesc despre acest adevăr. De asta propoziția care exprimă cel mai bine că de fapt pe ei îi doare în cur de suferințele prin care trec dobermanii este reprezentată de ceea ce spune ăla micu și urâtu', spune asta evident tot înafara paginilor de reclamă pentru că acolo citesc proștii și e musai ca în fața lor să se prefacă că se "topește de dragul câinilor". Zice: "Și ce dacă-mi moare tânăr dobermanul, îmi iau repede altul pentru că important pentru mine este să fiu în ring". Așa este din ring ies banii pentru unul ca el.