...
Baza de date alcătuită pe baza declarației voluntare a înmulțitorilor.
Uite cam așa merge treaba: Casi al meu dacă era în proprietatea unui înmulțitor de dobermani sau în proprietatea prostovanilor de serviciu care le cumpără dobermanii l-ar fi păstrat în viață bine mersi până în ziua de azi, așa cum îl păstrează în viață de 8 ani pe tatăl lui lui Casi, adică Davor Zamolxis. Există vreo baza de date publică care sa consemneze că Davor Zamolxis a murit acum opt ani de DCM? Evident că nu. Ce sunt proști să-și decalare ciuma care le bântuie prin canise? Mai cumpără cineva de la ei? Eu am aflat de decesul lui Davor Zamolxis doar întâmplător dintr-o ceartă între șmenarii de înmulțitori. Asta pentru că periodic îi apuca amocul și se păruiesc ca neamurile proaste în public.
Eu când mi-a murit Casi de DCM și am anunțat asta înmulțitorii români m-au porcăit de nu m-am văzut. Nu de Casi le-a păsat lor când s-au legat de mine, de el îi durea în cur (vezi "mă bucur că v-a crăpat bețivanul, Lord of Whisky, Lord of Țuică, ...") ci de dobermanii Zamolxis, del Citone, Focus, Renewal, Norden Stamm, di Latiano, ... din pedigreeul lui pe care astfel cădea stigmatul DCM-ului. Cădea stigmatul DCM-ului pe câinii folosiți de ei la monte și le strica șmenul. Așa că au turbat de-a dreptul că am anunțat decesul lui Casi. Din păcate pentru ei eu nu sunt un prostovan ca majoritatea cu care au ei de-a face care sa dau din clanță fără dovezi. Casi al meu a murit de DCM cu diagnostic stabilit de medicul specialist de la Facultatea de Medicină Veterinară.
Dar să revenim.
Orice bază de date privind dobermanii morți de DCM alcătuită la îndemnul: "scrieți voi aici ce dobermani v-au murit de DCM e o bază de date profund incompletă, înșelătoare și dăunătoare dacă vrei să tragi concluzii corecte din ea.
Cine să scrie acolo? Cei care timp de zeci de ani au ascuns adevărul ca să vândă mult și scump? Cei care au făcut averi din nenorocirea rasei? Cei care trăiesc din mortăciunile înmulțite și vândute proștilor? Îi va pocni cinstea cu leuca în moalele capului pe mincinoșii care dintr-o dată se vor rușina și își vor ruina șmenul cu mâna lor?
Vor renunța la milioane de euro și își vor necropsia dobermanii morți subit câte 67 din fiecare 100 veniți pe lume în canisa lor și vor striga DCM habet? Și atunci ce vor mai înmulți că restul de 33 până la 100 sunt ori carrier de DCM, ori canceroși, ori cu probleme renale, ori cu displazie, ori cu Wobbler, ori cu ...?
Tâmpenia asta cu înmulțitorii care-și vor da singuri foc la valiză o poți crede dacă n-ai depășit vârsta grădiniței.
Ar mai fi ceva foarte important de spus aici.
Ce se întâmplă în cazul caniselor vechi, care nu mai există de zeci de ani nici ele și nici proprietarii lor, canise ai căror dobermani sunt oale și ulcele de foarte multă vreme, despre care dobermani nu se cunoaște bine nici măcar numele tuturor dobermanilor ce să mai vorbim despre starea de sănătate genetică a fiecăruia în parte și care dobermani au stat la baza liniilor actuale contribuind masiv la bagajul genetic actual? Au contribuit din plin la bagajul genetic cu tarele actuale. Ce facem cu ei? Pentru ca nu știm mai nimic despre ei îi considerăm OK și căutam răul în altă parte? Dăm dracu' de rigoare și adevăr și lăsăm un neica nimeni să construiască teorii aiuristice, să umple goluri de informații cu genealogii visate de el noaptea și să fabuleze cum vor mușchii lui? Asta merge pentru mușterii unei crâșme sătești unde respectivii sub aburii alcoolului pot fabula în voie dar în lumea civilizată există rigori peste care nu poți trece.
Sau treci dacă ești prost de bubui.
Impactul DCM-ului la doberman (65 din 100 de dobermani mor tineri in 2016 de DCM)
DCM-ul este o boală cu transmitere genetică și cu deznodământ tragic în proporție de 100%. In 2016 de aceasta boală suferă și mor 67 din 100 de dobermani veniți pe lume iar restul de 33 din 100 sunt transmițători ai bolii, adică nu fac boala (longevivivii cu care sunt aburiți proștii) dar o transmit urmașilor. Asta de fapt este sfâșitul rasei doberman. Singura problema care se mai pune este speranța de viață a dobermanilor care acum este de 6 ani dar scade dramatic an de an.
