...
Oricât ar fi nenorocirea de mare situația respectivă se poate remedia cu o singură condiție ca acei care pot produce schimbarea să aibă caracter. Aici în lumea dobermanistică cei care pot produce schimbarea adică înmulțitorii de dobermani au în comun o caracteristică dominantă și anume lipsa de caracter. Lipsa de caracter determină lipsa oricăror scrupule când e vorba de făcut bani din înmulțirea de dobermani.
Doar prin lipsa de caracter se poate explica (iată ce buna dovadă) reclama nesimțită și mincinoasă făcută montei dintre Questo di Altobello și Betty Tara Corso, doi dobermani absolut contraindicați pentru montă. N-o să mai înșir aici zecile de dobermani morți de DCM, cancer, probleme renale, torsiune stomacală, ... adică de boli cu transmitere genetică din pedigree-ul celor două bombe genetice. N-ar avea nici-un sens să mai fac asta acum pentru că cine vrea să știe știe, cine nu vrea să știe nu va citi ce spun eu, iar cei care înmulțesc astfel de bombe genetice și le fac reclama știu bine ce fac dar în lipsa lor de caracter îi doare în cur de rasă.
Existența de exemplu a DCM-ului în bagajul lor genetic este evidentă pentru oricine care nu e dus cu capul sau rău intenționat. Cum evident este că puii rezultați din monta Questo di Altobello cu Betty Tara Corso vor fi puternic tarați de DCM si iarăși evident mai puternic tarați ca părinții lor. Nu contează însă asta pentru negustorii de dobermani. Ei își iau banii de la proștii care le ascultă tâmpeniile debitate. Negustorilor de dobermani grupați sau nu în DCR nu le pasă că anul acesta incidența DCM-ului este de 67%, că peste un an va fi de 68,5%, că peste doi ani va fi de 70%, ... și așa mai departe până la dispariția rasei. Acum zece ani când îi avertizam de problema DCM-ului incidența bolii era de 50%. De atunci încoace ei vorbesc tâmpenii, duc războaie de paie, fac și desfac bisericuțe, se ocupă de cai verzi pe pereți pentru aburirea proștilor care cumpără, aranjează și cumpără trofee pentru câinii lor, le fac reclamă acestora pe baza trofeelor mincinoase (aranjate sau cumpărate), pitesc de ochii noștri dobermanii lor morți de boli genetice, se strâmbă ca maimuțoii la mine, scot limba, scuipă și aruncă cu coji de banane, ... dar nesimțesc (sic!) adică ignoră adevărul și merg mai departe cu dezastrul rasei făcând bani pentru ce-și doresc ei mai mult de la viață, adică potol, poșircă, sex. Și uite așa în zece ani au dus rasa pe care li s-a pus pata de la 50% la 67% incidență a DCM-ului. Să vă mai aduc aminte ce monte criminale făceau si recomandau in cei zece ani trecuți negustorii de mortăciuni pe post de doberman grupați sau nu in DCR? Să vă mai aduc aminte câți din dobermanii lor au murit tineri? Cred că n-are rost pentru că adevărul iese la lumină oricât se străduiesc ei să-l ascundă.
Dezastru total atunci când 2 din 3 dobermani mor tineri de DCM.
Impactul DCM-ului la doberman (65 din 100 de dobermani mor tineri in 2016 de DCM)
DCM-ul este o boală cu transmitere genetică și cu deznodământ tragic în proporție de 100%. In 2016 de aceasta boală suferă și mor 67 din 100 de dobermani veniți pe lume iar restul de 33 din 100 sunt transmițători ai bolii, adică nu fac boala (longevivivii cu care sunt aburiți proștii) dar o transmit urmașilor. Asta de fapt este sfâșitul rasei doberman. Singura problema care se mai pune este speranța de viață a dobermanilor care acum este de 6 ani dar scade dramatic an de an.
