Blogul Dobermannului s-a născut din durere și iubire față de rasa doberman, rasă distrusă sistematic de niște indivizi care-și zic crescători de dobermani dar care sunt de fapt doar negustori animați de dorința de profit din creșterea dobermanului. Autorul blogului un iubitor al rasei, cumpărător de dobermani, încrezător inițial, apoi tras pe sfoară de astfel de indivizi și în final hărțuit, insultat, calomniat, șantajat, amenințat cu bătaia și cu moartea el și familia lui încearcă din 2009 până în prezent să tragă un semnal de alarmă prezentând dovezi ale dezastrului în care crescătorii români de dobermani grupați sau nu în DCR au adus rasa. Totul în speranța că rasa mai poate fi salvată. Dovezi care pentru credibilitate se bazează doar pe declarațiile crescătorilor români de dobermani.

© Copyright 2009 - 2016 prof. ing. Sorin Ion Fărtățescu, toate drepturile rezervate

Aprecierile celor din sistem

"Cand va veni vremea sa deschid gura, blogul dobermannului va pali pe langa cate am eu de spus."

Impactul DCM-ului la doberman (65 din 100 de dobermani mor tineri in 2016 de DCM)

Impactul DCM-ului la doberman (65 din 100 de dobermani mor tineri in 2016 de DCM)
DCM-ul este o boală cu transmitere genetică și cu deznodământ tragic în proporție de 100%. In 2016 de aceasta boală suferă și mor 67 din 100 de dobermani veniți pe lume iar restul de 33 din 100 sunt transmițători ai bolii, adică nu fac boala (longevivivii cu care sunt aburiți proștii) dar o transmit urmașilor. Asta de fapt este sfâșitul rasei doberman. Singura problema care se mai pune este speranța de viață a dobermanilor care acum este de 6 ani dar scade dramatic an de an.

miercuri, 6 aprilie 2016

Ce sugerez eu în cei zece ani de când scriu despre dobermani

...
Ținând cont de degradarea continuă a sănătății genetice a rasei doberman (constatată științific și recunoscută chiar de o bună parte din înmulțitori) sugerez un singur lucru despre care eu zic că este mai mult decât normal: să se urmărească îmbunătățirea stării de sănătate genetică a exemplarelor înmulțite. Mai clar sugerez înmulțitorilor: faceți orice trebuie făcut ca să salvați rasa. Eu am oferit soluții în anii care au trecut, soluții pentru care înmulțitorii de dobermani m-au amenințat cu bătaia, cu moartea și cu penalul și m-au calomniat pe mine și familia mea. După care când adevarul privind starea de sănătate genetică n-a mai putut fi ascuns aceiași care ma amenințau și calomniau  și-au însușit soluțiile mele în întregime și le prezintă azi ca ale lor însă doar la nivel declarativ. Asta pentru ca parând preocupați de problema numărul unu a rasei, adică problema sănătății genetice da bine la proști. În realitate însă respectivii înmulțitori continuă fără nicio jena înmulțirea acelorași bombe genetice făcute campioane în expoziții cu trofee aranjate sau cumpărate. 

Personal urmăresc fenomenul acesta și nu-mi doresc decât să văd inițiative concrete și cinstite pentru salvarea rasei doberman.
Din păcate nu se face nimic concret.
Nici nu-i greu să observi că nimic nu se mișcă. N-o să mai vorbesc aici că 95% din spațiul alocat pe net dobermanilor este utilizat de înmulțitori pentru a-și face reclamă noilor cuiburi. Cum apare un nou site despre dobermani hop și indivizii aceștia cu reclama lor mincinoasă. N-o sa mai vorbesc aici nici că restul de spațiu până la 100% este ocupat de dezbateri pe probleme banale fără nicio legătură cu problemele de sănătate ale rasei sau cu declarații de intenții bune neonorate însă în practică.
O să mă refer acum doar la un singur indicator cel mai elocvent, cel care arată clar de ce s-a ajuns la dezastrul actual și care relevă fără drept de apel că tot ce se spune la nivel declarativ este doar apă de ploaie, abureală pentru proști. Este vorba de incidenta DCM-ului ajunsă azi la 67% și care crește cu 1,5% pe an.
Nimic nu-i mai clar decât indicatorul creșterii explozive a incidenței DCM-ului care iată în 2016 arată că 2 dobermani din 3 mor tineri și în chinuri de DCM.
Asta arata că de fapt nu se face nimic pentru rasă.
Asta arată putreziciunea sistemului chinologic în general și al celui dobermanistic în special.

Hai totuși să le fac o concesie înmulțitorilor de dobermani care vor să scape de cele scrise de mine.
Dacă găsiți undeva voi cei care mă citiți  o acțiune concretă a înmulțitorilor de dobermani privind evitarea transmiterii DCM-ului la puii cuiburilor pe care ei le fac, o acțiune concretă a înmulțitorilor oricât ar fi ea de mică și mi-o comunicați eu șterg blogul pentru că nu mai este nevoie de el. O acțiune concretă nu leorbăieli, șmecherii de doi bani în care scopul principal este înșelarea cumpărătorilor (gen test genetic privind DCM-ul care nu-i bun de nimic, gen baze de date cu informații neverificabile din alte surse credibile ci doar din declarațiile necredibile ale unor șmenari interesați doar sa dea țepe pentru bani, ...) și declarații de intenții pentru adormit proștii.
O acțiune concreta și corectă pentru salvarea rasei doberman și promit ca mă retrag pentru că rolul meu s-a încheiat în cazul ăsta.
Ei ce ziceți?
Aștept cu răbdare să mă uluiți cu ceea ce eu n-am observat în zece ani.