Blogul Dobermannului s-a născut din durere și iubire față de rasa doberman, rasă distrusă sistematic de niște indivizi care-și zic crescători de dobermani dar care sunt de fapt doar negustori animați de dorința de profit din creșterea dobermanului. Autorul blogului un iubitor al rasei, cumpărător de dobermani, încrezător inițial, apoi tras pe sfoară de astfel de indivizi și în final hărțuit, insultat, calomniat, șantajat, amenințat cu bătaia și cu moartea el și familia lui încearcă din 2009 până în prezent să tragă un semnal de alarmă prezentând dovezi ale dezastrului în care crescătorii români de dobermani grupați sau nu în DCR au adus rasa. Totul în speranța că rasa mai poate fi salvată. Dovezi care pentru credibilitate se bazează doar pe declarațiile crescătorilor români de dobermani.

© Copyright 2009 - 2021 prof. ing. Sorin Ion Fărtățescu dobermannul2009@gmail.com, toate drepturile rezervate

Aprecierile celor din sistem

"Cand va veni vremea sa deschid gura, blogul dobermannului va pali pe langa cate am eu de spus."

Impactul DCM-ului la doberman (65 din 100 de dobermani mor tineri in 2016 de DCM)

Impactul DCM-ului la doberman (65 din 100 de dobermani mor tineri in 2016 de DCM)
DCM-ul este o boală cu transmitere genetică și cu deznodământ tragic în proporție de 100%. In 2016 de aceasta boală suferă și mor 67 din 100 de dobermani veniți pe lume iar restul de 33 din 100 sunt transmițători ai bolii, adică nu fac boala (longevivivii cu care sunt aburiți proștii) dar o transmit urmașilor. Asta de fapt este sfâșitul rasei doberman. Singura problema care se mai pune este speranța de viață a dobermanilor care acum este de 6 ani dar scade dramatic an de an.

luni, 15 februarie 2016

"Blogul meu va dispărea!" sau vrabia mălai visează

...
Ăsta este visul de aur al șmenarilor înmulțitori de dobermani grupați sau nu în DCR.
Întâi mi-au închis în nas toate forumurile pe care scriam. Apoi m-au banat de pe altele pe care nu le-au putut închide după care m-au terfelit pe mine și familia mea în lipsa dreptului la replică. În situația asta mi-am făcut blog. Întâi au căutat să determine pe furnizorul platformei blogului să-mi șteargă blogul. N-au reușit și au trecut la amenințări cu bătaia, moartea și penalul. Când au dat greș toate astea au încercat sa mă șantajeze cu distrugerea imaginii publice a familiei mele, iar acum declară că așteaptă cu nerăbdare legea lui Dragnea și freamătă de fericire că dacă va fi votată voi fi nevoit să șterg blogul. Să șterg blogul vor ei din tot sufletul. De ce sa-l șterg? Ca să nu mai citească nimeni ce fac ei adică înmulțesc și vând cu sute de euro ghioarle bolnave genetic pe post de dobermani. Ghioarle cu origine incertă și care sunt scoase campioane prin relații sau cu trofee cumpărate. Ei vor să șterg blogul nu să se corecteze. 
Nu știu care va fi forma finală a legii lui dragnea dar evident că voi face ce trebuie cu blogul meu dacă legea Dragnea sau oricare altă lege îmi va interzice să scriu adevărul despre cei care m-au escrocat și apoi injuriat, calomniat, șantajat, amenințat și defăimat pe mine și familia mea ca să-mi țin gura. Legea-i lege și trebuie respectată chiar dacă nu-mi convine. O voi respecta chiar dacă legea de exemplu îmi va interzice să-l numesc escroc pe cel care mi-a băgat mana în buzunar înșelându-mă cu o marfa de proastă calitate ale cărei defecte le-a ascuns. O voi respecta chiar dacă legea îmi va interzice să-i spun mârlan, nesimțit, obraznic, derbedeu unuia care a umplut netul cu mizerii despre familia mea. O voi respecta chiar dacă legea îmi va interzice să-i spun falsificator unuia care am probe că falsifică ... O voi respecta ... dar voi căuta și sunt sigur că voi găsi soluții.
Va fi de fapt un nou început.

PS: Și să nu uit să spun: Doamne ce tare ii doare adevarul.