Blogul Dobermannului s-a născut din durere și iubire față de rasa doberman, rasă distrusă sistematic de niște indivizi care-și zic crescători de dobermani dar care sunt de fapt doar negustori animați de dorința de profit din creșterea dobermanului. Autorul blogului un iubitor al rasei, cumpărător de dobermani, încrezător inițial, apoi tras pe sfoară de astfel de indivizi și în final hărțuit, insultat, calomniat, șantajat, amenințat cu bătaia și cu moartea el și familia lui încearcă din 2009 până în prezent să tragă un semnal de alarmă prezentând dovezi ale dezastrului în care crescătorii români de dobermani grupați sau nu în DCR au adus rasa. Totul în speranța că rasa mai poate fi salvată. Dovezi care pentru credibilitate se bazează doar pe declarațiile crescătorilor români de dobermani.

© Copyright 2009 - 2016 prof. ing. Sorin Ion Fărtățescu, toate drepturile rezervate

Aprecierile celor din sistem

"Cand va veni vremea sa deschid gura, blogul dobermannului va pali pe langa cate am eu de spus."

Impactul DCM-ului la doberman (65 din 100 de dobermani mor tineri in 2016 de DCM)

Impactul DCM-ului la doberman (65 din 100 de dobermani mor tineri in 2016 de DCM)
DCM-ul este o boală cu transmitere genetică și cu deznodământ tragic în proporție de 100%. In 2016 de aceasta boală suferă și mor 67 din 100 de dobermani veniți pe lume iar restul de 33 din 100 sunt transmițători ai bolii, adică nu fac boala (longevivivii cu care sunt aburiți proștii) dar o transmit urmașilor. Asta de fapt este sfâșitul rasei doberman. Singura problema care se mai pune este speranța de viață a dobermanilor care acum este de 6 ani dar scade dramatic an de an.

miercuri, 9 decembrie 2015

Completări la "AChR vai mama lui"

1. Să nu credeți că cei doi din sistemul chinologic sunt tâmpiți sau mincinoși. Se miră public pentru că au interesul să se mire știind bine cum se iau trofeele în interiorul sistemului chinologic și vor și ei să profite cerând avantaje mai mari de la vârfuri, așa că se străduiesc un pic să ... sensibilizeze șefii vorbind public despre matrapazlâcuri. Ei au interesul lor, noi cumpărătorii, cei trași pe sfoară de chinologia românească interesul nostru să aflăm cum suntem aburiți cu trofee aranjate sau cumpărate din expozițiile AChR ca să știm, să știe că știm și să ne ferim de țepe. Și cum interesele noastre se împletesc stăm pe recepție și le consemnăm ... acuzele.

2.
"valoarea unui caine e data de rezultatele din expo, aia e valoarea lui chinotehnica"
zice unul dintre șmenarii cu ghioarle pe post de dobermani și bine zice pentru că în ziua de azi ne place sau nu valoarea chinotehnică este stabilită pe baza numărului și importanței titlurilor luate de câinele respectiv în expoziții. Apoi valoarea chinotehnica a câinilor astfel obținută este exploatată pecuniar de crescători prin înmulțirea acestor valori și vânzarea puilor cu un preț de vânzare direct proporțional cu valoarea chinotehnică a părinților săi.
Până aici totul este OK. Calitate certificată în expoziții vândută apoi la nivelul ei.
Numai că ...

Aranjarea trofeelor sau cumpărarea lor așa cum spun cei din sistem că se întamplă în ring (foarte plauzibil pentru că și noi cei din afara sistemului care cunoaștem standardul rasei vedem ce ghioarle sunt premiate) strică normalitatea de mai sus. Ajung astfel campioni în expozițiile organizate de AChR câini care nu merită asta, câini cu defecte evidente și uneori grave, câini care tocmai pentru că niște arbitrii care nu-și respectă meseria îi scot campioni sunt și selectați apoi cu precădere pentru a fi înmulțiți. Puii lor cu defectele moștenite de la părinți și fixate pe parcursul câtorva generații în genomul rasei prin inconșiența sistemului chinologic în goana după bani sunt vânduți apoi cu prețuri exagerate motivate de falsele titluri de campioni luate de părinții lor. Si uite așa ușor ușor cei din sistemul chinologic românesc reprezentat de AChR câștigă din minciuna cu trofeele în expoziții în timp ce rasa pierde mergând generație cu generație spre extincție.