Atunci când se ceartă înmulțitorii români de dobermani își reproșează unul altuia fapte citându-ne pe mine și soția mea cuvânt cu cuvânt.
Ce bine am văzut noi realitatea acum aproape noua ani și doar după o singură întâlnire cu membri DCR în oct 2006.
E tragic să ajungi la 40 de ani și să nu-ți dai seama repede care e scopul DCR-ului.
Se vedea asta într-o singură participare la expoziție, nu era nevoie să aștepți ani de zile ca să te lămurești.
Scopul este promovarea dobermanilor celor care au pus mâna pe conducere în dauna celorlalți.
PS: Acum că s-a supărat aia cu limbaj de curvă pe el, e vai și amar de puța fiului lui csaba asta evident daca are un fiu, dacă nu, cred că-i bună și puța lui.
Impactul DCM-ului la doberman (65 din 100 de dobermani mor tineri in 2016 de DCM)
DCM-ul este o boală cu transmitere genetică și cu deznodământ tragic în proporție de 100%. In 2016 de aceasta boală suferă și mor 67 din 100 de dobermani veniți pe lume iar restul de 33 din 100 sunt transmițători ai bolii, adică nu fac boala (longevivivii cu care sunt aburiți proștii) dar o transmit urmașilor. Asta de fapt este sfâșitul rasei doberman. Singura problema care se mai pune este speranța de viață a dobermanilor care acum este de 6 ani dar scade dramatic an de an.
