Blogul Dobermannului s-a născut din durere și iubire față de rasa doberman, rasă distrusă sistematic de niște indivizi care-și zic crescători de dobermani dar care sunt de fapt doar negustori animați de dorința de profit din creșterea dobermanului. Autorul blogului un iubitor al rasei, cumpărător de dobermani, încrezător inițial, apoi tras pe sfoară de astfel de indivizi și în final hărțuit, insultat, calomniat, șantajat, amenințat cu bătaia și cu moartea el și familia lui încearcă din 2009 până în prezent să tragă un semnal de alarmă prezentând dovezi ale dezastrului în care crescătorii români de dobermani grupați sau nu în DCR au adus rasa. Totul în speranța că rasa mai poate fi salvată. Dovezi care pentru credibilitate se bazează doar pe declarațiile crescătorilor români de dobermani.

© Copyright 2009 - 2016 prof. ing. Sorin Ion Fărtățescu, toate drepturile rezervate

Aprecierile celor din sistem

"Cand va veni vremea sa deschid gura, blogul dobermannului va pali pe langa cate am eu de spus."

Impactul DCM-ului la doberman (65 din 100 de dobermani mor tineri in 2016 de DCM)

Impactul DCM-ului la doberman (65 din 100 de dobermani mor tineri in 2016 de DCM)
DCM-ul este o boală cu transmitere genetică și cu deznodământ tragic în proporție de 100%. In 2016 de aceasta boală suferă și mor 67 din 100 de dobermani veniți pe lume iar restul de 33 din 100 sunt transmițători ai bolii, adică nu fac boala (longevivivii cu care sunt aburiți proștii) dar o transmit urmașilor. Asta de fapt este sfâșitul rasei doberman. Singura problema care se mai pune este speranța de viață a dobermanilor care acum este de 6 ani dar scade dramatic an de an.

miercuri, 18 februarie 2015

"So beautiful puppy! Congratulations"

...
Este normal să te entuziasmezi când vezi un pui de doberman.
Sunt deosebit de dulci toți.
Dar ...
Entuziasmul ăsta-i valabil pentru cine n-are habar de ce se ascunde în bagajul genetic al noului pui. Al noului pui apărut pe lume din montele criminale pe care le fac toți înmulțitorii români de dobermani pe care-i cunosc eu.
Eu simt însa o durere imensă de fiecare dată când asociez imaginea puiul frumos și nevinovat cu soarta hărăzită lui de niște nesimțiți de înmulțitori pe care nu-i interesează decât să facă bani.
Nenorociții ăstia speculeză cu cinism gingășia puiului nou născut fără să spună oamenilor care nu știu că mai mult ca sigur va muri tânar, adesea în chinuri groaznice sau eutanasiat ca să fie scapat de dureri înainte de a muri.
Dar când afirmația și urarea din titlul postării mele este adresată de o crescătoare altei crescătoare pot afirma că asta-i culmea mizeriei umane. Adică știe bine ce se va întâmpla cu puiul, că e sortit morții de tânăr și în chinuri dar ca să vândă colega ei puii, pune și ea umarul la prostirea oamenilor. Mă încercă o scârba imensă...