...Când își face cineva un CV trebuie să spuna acolo ce-a făcut în domeniul în care activează. Sa-și facă reclamă cu performanțele realizate în domeniul lui de activitate. Să spună de unde a plecat și unde a ajuns. In cazul lui veterinar fiind și crescător de dobermani trebuia să spună cât de mult a îmbunatățit el sănătatea dobermanilor.
Dacă înșiră doar școli absolvite și locuri de munca ăla nu-i CV e carte de munca.
Așa și cu dr. Mengele al dobermanilor românești.
Are 25 de ani de activitate ca veterinar și ceva mai mult decât atât ca proprietar și apoi crescător de dobermani.
În tot acest timp a fost în prim plan dobermanistic vorbind în România. Adică pe limbă românească a tras sforile dobermanisticii românesti.
A fost în prim plan dar în tot acest timp rasa doberman în România a mers din rău în mai rău cu sănătatea. Acum 25 de ani dobermanii treceau adesea de vârsta de 15 ani. Acum dacă trec de 7-8 ani îti faci cruce că a facut Dumnezeu o minune.
Astea-s performatele lui dr. Mengele al dobermanilor românesti.
O rasă făcută praf și pulbere în cei 25 de ani.
Asta trebuia să scrie în CV-ul lui dr. Mengele al dobermanilor românești dar n-a scris.
Așa că pentru noi care nu suntem proști CV-ul veterinarului care crește dobermani este numai o carte de munca utilă doar pentru ieșirea la pensie.
Impactul DCM-ului la doberman (65 din 100 de dobermani mor tineri in 2016 de DCM)
DCM-ul este o boală cu transmitere genetică și cu deznodământ tragic în proporție de 100%. In 2016 de aceasta boală suferă și mor 67 din 100 de dobermani veniți pe lume iar restul de 33 din 100 sunt transmițători ai bolii, adică nu fac boala (longevivivii cu care sunt aburiți proștii) dar o transmit urmașilor. Asta de fapt este sfâșitul rasei doberman. Singura problema care se mai pune este speranța de viață a dobermanilor care acum este de 6 ani dar scade dramatic an de an.
