Blogul Dobermannului s-a născut din durere și iubire față de rasa doberman, rasă distrusă sistematic de niște indivizi care-și zic crescători de dobermani dar care sunt de fapt doar negustori animați de dorința de profit din creșterea dobermanului. Autorul blogului un iubitor al rasei, cumpărător de dobermani, încrezător inițial, apoi tras pe sfoară de astfel de indivizi și în final hărțuit, insultat, calomniat, șantajat, amenințat cu bătaia și cu moartea el și familia lui încearcă din 2009 până în prezent să tragă un semnal de alarmă prezentând dovezi ale dezastrului în care crescătorii români de dobermani grupați sau nu în DCR au adus rasa. Totul în speranța că rasa mai poate fi salvată. Dovezi care pentru credibilitate se bazează doar pe declarațiile crescătorilor români de dobermani.

© Copyright 2009 - 2021 prof. ing. Sorin Ion Fărtățescu dobermannul2009@gmail.com, toate drepturile rezervate

Aprecierile celor din sistem

"Cand va veni vremea sa deschid gura, blogul dobermannului va pali pe langa cate am eu de spus."

Impactul DCM-ului la doberman (65 din 100 de dobermani mor tineri in 2016 de DCM)

Impactul DCM-ului la doberman (65 din 100 de dobermani mor tineri in 2016 de DCM)
DCM-ul este o boală cu transmitere genetică și cu deznodământ tragic în proporție de 100%. In 2016 de aceasta boală suferă și mor 67 din 100 de dobermani veniți pe lume iar restul de 33 din 100 sunt transmițători ai bolii, adică nu fac boala (longevivivii cu care sunt aburiți proștii) dar o transmit urmașilor. Asta de fapt este sfâșitul rasei doberman. Singura problema care se mai pune este speranța de viață a dobermanilor care acum este de 6 ani dar scade dramatic an de an.

miercuri, 17 decembrie 2014

De ce scriu eu adevarul despre inmultitorii romani de dobermani grupati in DCR? ep.4

...
Spuneam ca la inceputul lui februarie 2006 l-am primit pe Casi adus la noi acasa de varga iosif proprietarul canisei Lord of Bachus.

Noul membru de familie avea nevoie de un medic si noi l-am ales pe cristian dragomir care lucra pe atunci la Armeneasca.
Era ceva distanta de la noi pana la Armeneasca si in plus aveam multe clinici veterinare bune in preajma locuintei noastre, unele chiar la doi pasi de mers pe jos dar noi l-am ales pe cristian dragomir. L-am ales fara sa-l cunostem altfel decat de pe net. Stiam ca este crescator de dobermani, fost presedinte DCR si presupuneam noi priceput si pasionat de rasa. Ne gandeam atunci: Casi nu avea nevoie doar de un medic bun dar si de sfaturi date noua de un om cu experienta in crestrea dobermanului. Asta am crezut noi din februarie pana in iunie 2006 la expo din Ploiesti. Acolo am inceput sa observam ca ceva nu-i in regula. Am zis ca poate ni s-a parut si ne-am acordat si le-am acordat celor din DCR o perioada pentru confirmarea celor sesizate la Ploiesti. Asta a durat pana in octombrie 2006 la expo DCR. Atunci ne-am lamurit ca observasem bine la Ploiesti. In octombrie 2006 ne-am lamurit cu cine avem de-a face.

Pana ne-am lamurit noi dragomir ne-a convins sa acceptam sa-i cupeze urechile a doua oara si sa-i aranjeze pleopele. Rezultatul i-a uratit semnificativ capul.
Casi inainte de a doua cupare:
Casi dupa cea de a doua cupare:

In plus ni l-a recomandat ca "dresor" pe "dresorul cainilor lui" adica pe luigi carstinoiu. Performanta lui? Dupa cateva zeci de sedinte de "dresura" platite de noi nu-l invatase pe Casi decat "sezi" si "culcat". Minutele de "dresura" maxim zece ca atat dura o lectie se desfasurau aproape mereu pe carosabil cu toate ca erau o puzderie de parcuri prin apropiere, parcuri pe care noi le bateam cu Casi la plimbare si i le aratasem lui luigi. Intr-una din zile luigi ne-a venit inapoi cu Casi ranit rau pe spinare pentru ca fusese tavalit de un taxi. De, taxiul era acolo unde trebuia el sa sa fie adica pe carosabil in timp ce Casi si "dresorul" nu aveau ce cauta acolo. Norocul lui Casi a fost ca taxiul l-a tavalit luandu-l intre roti si n-a apucat sa-l calce cu roata. luigi carstinoiu a fost si handlerul platit de noi a lui Casi la toate cele trei expozitii in care am participat cu el. La Ploiesti de exemplu luigi a reusit sa-l enerveze chiar si pe arbitrul Avi Marshak care i-a facut observatie de cateva ori ca nu-l prezinta cum trebuie. I-a facut observatie dar degeaba ca nu s-a corectat. Tot la Ploiesti in ring a avut loc si un moment memorabil. Noi pe margine cu mingiuta, el luigi in ring cu Casi. La un moment dat luigi ne-a cerut sa-i aruncam mingiuta cainelui care a prins-o si a inceput comedia. luigi si Casi topaiau prin ring cuplati de mingiuta buclucasa. Casi cu mingiuta in bot iar luigi tragand de snurul mingiutei congestionat la fata si tipand ca din gura de sarpe de cred ca se auzea de la Bucuresti: "fuiii, fuiii". Casi al nostru cel "dresat" de luigi nu dadea drumul mingiutei nici mort cu toate tipetele disperate ale "dresorului". Cu cat tipa luigi mai tare cu atat Casi strangea mai puternic cu coltii mingiuta. Astfel in rasul asistentei minute in sir Casi si luigi s-au luptat in ring pentru mingiuta buclucasa. Totul s-a incheiat cand nevasta-mea plictisindu-se de spectacol a pus capat hohotelor de ras intrand in ring si cu o simpla comanda de "lasa" i-a luat lui Casi mingea din bot.
Dar atat pentru astazi continuarea intr-un episod viitor.

                                                                                                             PS: Observati ca am scris mereu "dresor" si "dresura" cand m-am referit la luigi carstinoiu. Convingerea noastra este ca nici atunci si nici acum luigi nu era si nu este dresor. El n-are o scoala facuta in sensul asta si nu detine o diploma de dresor. Iar daca cumva e dresor cu atestat e jale mare privind profesorii lui cand ne uitam in ce hal l-a "dresat" pe Casi. Atunci in 2006 noi nu stiam talentele lui luigi si am luat de buna recomandarea lui cristian dragomir. Noi nu suntem nici bogati dar nici saraci sa nu ne permitem, doberman de calitate si dresor atestat si cu rezultate bune chiar daca asta costa mai mult. Noi am avut incredere in cei din DCR si am crezut ca ne ofera ce-i mai bun ca doberman, medic, dresor, handler, ... chiar si ca sfat in domeniu. Ei insa ne-au tratat ca pe niste prosti ("pensionari blocatari fara bani de tzelina") buni  de jumulit.