Blogul Dobermannului s-a născut din durere și iubire față de rasa doberman, rasă distrusă sistematic de niște indivizi care-și zic crescători de dobermani dar care sunt de fapt doar negustori animați de dorința de profit din creșterea dobermanului. Autorul blogului un iubitor al rasei, cumpărător de dobermani, încrezător inițial, apoi tras pe sfoară de astfel de indivizi și în final hărțuit, insultat, calomniat, șantajat, amenințat cu bătaia și cu moartea el și familia lui încearcă din 2009 până în prezent să tragă un semnal de alarmă prezentând dovezi ale dezastrului în care crescătorii români de dobermani grupați sau nu în DCR au adus rasa. Totul în speranța că rasa mai poate fi salvată. Dovezi care pentru credibilitate se bazează doar pe declarațiile crescătorilor români de dobermani.

© Copyright 2009 - 2016 prof. ing. Sorin Ion Fărtățescu, toate drepturile rezervate

Aprecierile celor din sistem

"Cand va veni vremea sa deschid gura, blogul dobermannului va pali pe langa cate am eu de spus."

Impactul DCM-ului la doberman (65 din 100 de dobermani mor tineri in 2016 de DCM)

Impactul DCM-ului la doberman (65 din 100 de dobermani mor tineri in 2016 de DCM)
DCM-ul este o boală cu transmitere genetică și cu deznodământ tragic în proporție de 100%. In 2016 de aceasta boală suferă și mor 67 din 100 de dobermani veniți pe lume iar restul de 33 din 100 sunt transmițători ai bolii, adică nu fac boala (longevivivii cu care sunt aburiți proștii) dar o transmit urmașilor. Asta de fapt este sfâșitul rasei doberman. Singura problema care se mai pune este speranța de viață a dobermanilor care acum este de 6 ani dar scade dramatic an de an.

luni, 24 noiembrie 2014

"cand faci o alegere, ideal e sa iti asumi raspunderea pentru ea"

...
Cuvantul "ideal" din titlul postarii este evident un misto pentru ca atunci cand face cineva o alegere in cazul de fata alegerea masculului si a femelei pentru un nou cuib isi asuma musai raspunderea daca este crescator. 
Daca nu si-o asuma este doar inmultitor ca toti romanasii nostri grupati sau nu in DCR.
Ce fac inmultitorii romani de doberman?
Fac bani inmultind dobermani pe care in prealabil ii fac celebri aranjand expozitiile cei care pot asta iar ceilalti cumparandu-le trofeele.

Trofeele astea mincinoase si reclama bazata pe minciuna cu trofeele sunt singurele preocupari ale inmultitorilor romani de dobermani. Si sunt singurele lor preocupari pentru ca doar ele, trofeele parintilor cresc pretul de vanzare al puilor. Asa zice lumea pentru ca asa s-a reglementat chinologic in favorea smenarilor. Ca trofeele n-au nicio legatura cu valoarea dobermanilor si cu sanatatea lor genetica ci au legatura doar cu pozitia si relatiile inmultitorilor in chinologie si cu darea de mana ca sa le cumpere nimeni dintre prostii care platesc nu-si bat capul. Cum nu-si bat capul nici cand le mor tineri.   
De fapt avem de-a face cu un smen cu ghioarle bolnave pe post de dobermani bazat pe o simbioza perfecta intre prostii care dau bani fara sa gandeasca pentru mortaciuni si inmultitorii care le iau banii pentru ca o buna parte din bani respectivi sa o foloseasca in sistemul chinologic ca sa-i prosteasca pe prosti. 
Si atunci de unde responsabilitate?
Prostul n-o cere ca-i prost.

Vorba omului lu' sefu (misto crunt pentru cine are cat de cat minte) adresata unei ... care a ramas de curand cu lesa in mana : "dobermanii mor pentru ca nu sunt vesnici".