Blogul Dobermannului s-a născut din durere și iubire față de rasa doberman, rasă distrusă sistematic de niște indivizi care-și zic crescători de dobermani dar care sunt de fapt doar negustori animați de dorința de profit din creșterea dobermanului. Autorul blogului un iubitor al rasei, cumpărător de dobermani, încrezător inițial, apoi tras pe sfoară de astfel de indivizi și în final hărțuit, insultat, calomniat, șantajat, amenințat cu bătaia și cu moartea el și familia lui încearcă din 2009 până în prezent să tragă un semnal de alarmă prezentând dovezi ale dezastrului în care crescătorii români de dobermani grupați sau nu în DCR au adus rasa. Totul în speranța că rasa mai poate fi salvată. Dovezi care pentru credibilitate se bazează doar pe declarațiile crescătorilor români de dobermani.

© Copyright 2009 - 2016 prof. ing. Sorin Ion Fărtățescu, toate drepturile rezervate

Aprecierile celor din sistem

"Cand va veni vremea sa deschid gura, blogul dobermannului va pali pe langa cate am eu de spus."

Impactul DCM-ului la doberman (65 din 100 de dobermani mor tineri in 2016 de DCM)

Impactul DCM-ului la doberman (65 din 100 de dobermani mor tineri in 2016 de DCM)
DCM-ul este o boală cu transmitere genetică și cu deznodământ tragic în proporție de 100%. In 2016 de aceasta boală suferă și mor 67 din 100 de dobermani veniți pe lume iar restul de 33 din 100 sunt transmițători ai bolii, adică nu fac boala (longevivivii cu care sunt aburiți proștii) dar o transmit urmașilor. Asta de fapt este sfâșitul rasei doberman. Singura problema care se mai pune este speranța de viață a dobermanilor care acum este de 6 ani dar scade dramatic an de an.

duminică, 9 august 2015

"Coruptia din asociatii e veche ..."

comentează unul.
Ei lasă-mă, ați aflat și voi.
A ajuns până la Calgary informația?
Da de ce se supără "președintele răul cel mai mic"?
Se supără pentru că acum îl mănâncă pe el rechinul cel mare?
Păi în 2006 la București ne mânca el pe noi.
Pe noi cei care am plecat din clubul de doberman și din expoziții încă de atunci, lămurindu-ne că avem de-a face cu niște șmenari de ghioarle bolnave genetic.
Atunci în 2006 nu era corupție?
Când președintele răul cel mai mic ne lua banii și își făcea foaie de arbitraj cu dedicație contra noastră dar ca sa-l avantajeze pe el și pe acoliții lui cum era? Își folosea funcția in interes personal.
Cum era când ne lucra pe banii noștri.
Mamă ce corupție era dar era în avantajul lor.
Pentru ei era corupție bună.
Acum fiind în dezavantajul lor ce face șeful lor este deci corupție rea și țipă de nu se mai poate.


PS: Dar cea mai caraghioasă afirmație a președintelui răul cel mai mic este următoarea: "Nu le-am spus pentru ca am avut sincer incredere in dvs ca persoana, ca viitor al AChR." Stia deci demult că-i corupt dar tăcea pentru ca avea încredere că ... Hai mă taci si du-te și te pișă (ca sa-l citez pe "electronistul" grupului). Nu ți-a dat ăla ceea ce sperai să-ți dea atunci când "aveai încredere" că-ți va da și acum faci pe justițiarul. 


PPS: Cât de tare mă amuză indivizii ăstia de doi bani (asta cu doi bani zice nevastă-mea s-o scot că n--am de unde să știu că omul e de doi bani si nu de trei bani sau de un ban). Cică e patron, președinte de club, reprezentant de televiziuni dar își dă drumul la gură fără un minimum de control. Vorbește ca o țața isterizată în piața. Recunoaște că știa demult că ăla e corupt dar nu-l denunță. Era corupt dar el îl susținea cel puțin prin tăcere sperând să câștige și el ceva din corupția ăluia. Doamne, pe aștia trebuie doar să-i lași sa vorbească că-și dau singuri șuturi în cur la orice propoziție spusă.