...
Să vă mai dau două exemple care favorizează cu gir de la AChR escrocheria cu ghioarle bolnave genetic pe post de dobermani.
1. Arbitrii chinologi sunt în general și crescători de câini de rasă.
Crescători fiind au și ei nevoi de promovare a canisei ca toți ceilalți arbitri-crescători pe ai căror câini îi arbitrează. Au deci și ei nevoie ca și colegii lor arbitri de trofee cu care să-și facă apoi reclamă ca să vânda puii.
Chiar dacă nu-și arbitrează proprii pui arbitreză puii colegilor lor.
Cum ar veni își arbitrează câinii între ei.
Sunt chinologic vorbind în dublă postură și anume de arbitru și jucător.
Și cum jocul ăsta se finalizează prin câstiguri materiale serioase nu-i deloc corect.
2. Organizatorii expozițiilor, deci cei care invită și plătesc arbitrii își bagă proprii câini în ring ca să fie arbitrați alături de câinii celorlați proprietari.
Amândouă aspectele semnalate de mine se numesc în cazul funcționarului public conflict de interese.
Curat murder.
Impactul DCM-ului la doberman (65 din 100 de dobermani mor tineri in 2016 de DCM)
DCM-ul este o boală cu transmitere genetică și cu deznodământ tragic în proporție de 100%. In 2016 de aceasta boală suferă și mor 67 din 100 de dobermani veniți pe lume iar restul de 33 din 100 sunt transmițători ai bolii, adică nu fac boala (longevivivii cu care sunt aburiți proștii) dar o transmit urmașilor. Asta de fapt este sfâșitul rasei doberman. Singura problema care se mai pune este speranța de viață a dobermanilor care acum este de 6 ani dar scade dramatic an de an.
