Minciuna sfruntata.
Exista foarte multi dobermani longevivi care sunt "carrier" adica sunt purtatori ai bolilor genetice respective. Acesti "longevivi" care pot pacali usor orice naiv mor de batranete dar transmit generatiilor viitoare prin codul lor genetic bolile respective. Un "carrier" este adesea mai periculos decat cel care dezvolta in timpul vietii boala respectiva. Este mai periculos pentru ca indivizi mizerabili si lipsiti de scrupule bazandu-se pe faptul ca un "carrier" traieste mult il pot recomanda pe un astfel de "longeviv" celor naivi ca solutie pentru salvarea rasei.
Speranta este doar in dobermanii cu pedigreeul cat mai curat, cat mai liber de boli genetice care sa fie transmise generatiilor viitoare.
Numai ca pedigree-ul puilor este fabricat dupa interesul inmultitorului iar daca nu este fabricat inmultitorul nu publica intentionat informatii legate de decesele din motive genetice ale ancestorilor. Inmultitorul ori nu anunta decesul ori il anunta dar "uita" sa treaca cauza decesului sau pur si simplu minte.
Asa ca ceea ce vedem in pedigree privind bolile genetice este minciuna.
Ce studiu genetic sa faci cand informatiile lipsesc sau sunt mincinoase?
Ce "linii longevive" cand peste tot nu-i decat minciuna?
O adevarata mizerie este propaganda cu "liniile longevive" facuta de bramburitul din pleosti cand longevitatea asta se bazeaza doar pe minciuna ca nu s-au anuntat decesele timpurii din liniile respective. Intai informatii complete si corecte pentru cel putin cinci generatii si apoi sa vorbim despre linii longevive.
Asa ca singura speranta privind salvarea rasei este omorata din fasa de lipsa de caracter a inmultitorilor care mint ca sa poata vinde puii. Singurii care ar putea face ceva ca sa salveze rasa orbiti de banii pe care-i castiga din vanzarea de pui si ingroziti ca pot ramane fara smenul din care traiesc mint de ingheata apele.
Problema dezastrului pe care il sufera rasa doberman este deci puternic legata de lipsa de caracter a celor care inmultesc dobermani care in loc sa publice adevarul privind bolile genetice ascund decesele timpurii si cauza acestor decese din motive genetice facand imposibila astfel orice rezolvare a problemei.In minciuna generalizata din dobermanistica locul unor solutii stiintifice care ar putea salva rasa este luat de tampeniile debitate de indivizi ca "patriotul nationale" cu "dobermanii stramosesti longevivi" caruia ii tin hangul niste maimute si maimutoi cu cate un neuron zbarlit care si ala le fumega de prostie.
Pacat de o rasa atat de frumosa incaputa pe mana unor oameni cu un caracter mizerabil.
