Blogul Dobermannului s-a născut din durere și iubire față de rasa doberman, rasă distrusă sistematic de niște indivizi care-și zic crescători de dobermani dar care sunt de fapt doar negustori animați de dorința de profit din creșterea dobermanului. Autorul blogului un iubitor al rasei, cumpărător de dobermani, încrezător inițial, apoi tras pe sfoară de astfel de indivizi și în final hărțuit, insultat, calomniat, șantajat, amenințat cu bătaia și cu moartea el și familia lui încearcă din 2009 până în prezent să tragă un semnal de alarmă prezentând dovezi ale dezastrului în care crescătorii români de dobermani grupați sau nu în DCR au adus rasa. Totul în speranța că rasa mai poate fi salvată. Dovezi care pentru credibilitate se bazează doar pe declarațiile crescătorilor români de dobermani.

© Copyright 2009 - 2016 prof. ing. Sorin Ion Fărtățescu, toate drepturile rezervate

Aprecierile celor din sistem

"Cand va veni vremea sa deschid gura, blogul dobermannului va pali pe langa cate am eu de spus."

Impactul DCM-ului la doberman (65 din 100 de dobermani mor tineri in 2016 de DCM)

Impactul DCM-ului la doberman (65 din 100 de dobermani mor tineri in 2016 de DCM)
DCM-ul este o boală cu transmitere genetică și cu deznodământ tragic în proporție de 100%. In 2016 de aceasta boală suferă și mor 67 din 100 de dobermani veniți pe lume iar restul de 33 din 100 sunt transmițători ai bolii, adică nu fac boala (longevivivii cu care sunt aburiți proștii) dar o transmit urmașilor. Asta de fapt este sfâșitul rasei doberman. Singura problema care se mai pune este speranța de viață a dobermanilor care acum este de 6 ani dar scade dramatic an de an.

luni, 13 octombrie 2014

"Ce inseamna munca din spatele unui caine de succes"

...
se lauda aia.
Eu am vazut cum se realizeaza "succesul" in cel mai direct mod, la fata locului. Sa zicem insa ca eu m-am inselat. Ca n-am vazut bine.
Si atunci sa ascultam ce povestesc cei care au caini de "succes".
Povestesc ca se spetesc de munca acolo in spate "pupand in kr arbitrul", "sponsorizand", "aranjand expozitiile", sau chiar "cumparand trofeul".
Astea sunt caile prin care au ei "succes" cu dobermanii lor.
Si credeti ca acestea sunt criterii care sa certifice valoarea unui doberman?
Criterii dupa care sa se faca selectia rasei?
Evident ca nu sunt criterii normale si asta nu-i munca ci cotcarie.
Dar ce-i normal in dobermanistica romaneasca.

Stiti vorba romaneasca care spune "pestele (adica inmultitorii de dobermani) de la cap (adica de la sefii DCR) se impute".
Nu sunt criterii normale si asta-i motivul din cauza caruia rasa merge spre dezastru.
Asa ca nu trebuie ca eu sa stiu ce este "in spatele unui caine de succes". Stiu si ne spun chiar ei cei care stiu cel mai bine, proprietarii asa-zisilor "caini de succes". In spate n-are loc nici munca nici arbitraje au loc doar niste magarii.
Din acest motiv nici nu se pune problema daca arbitrii sunt varza sau nu pentru ca ei nu arbitreaza, ei doar "aranjeaza" in beneficiul "celor carora le arbitreaza bine cainii" pe baza criteriilor enuntate mai sus.