Blogul Dobermannului s-a născut din durere și iubire față de rasa doberman, rasă distrusă sistematic de niște indivizi care-și zic crescători de dobermani dar care sunt de fapt doar negustori animați de dorința de profit din creșterea dobermanului. Autorul blogului un iubitor al rasei, cumpărător de dobermani, încrezător inițial, apoi tras pe sfoară de astfel de indivizi și în final hărțuit, insultat, calomniat, șantajat, amenințat cu bătaia și cu moartea el și familia lui încearcă din 2009 până în prezent să tragă un semnal de alarmă prezentând dovezi ale dezastrului în care crescătorii români de dobermani grupați sau nu în DCR au adus rasa. Totul în speranța că rasa mai poate fi salvată. Dovezi care pentru credibilitate se bazează doar pe declarațiile crescătorilor români de dobermani.

© Copyright 2009 - 2021 prof. ing. Sorin Ion Fărtățescu dobermannul2009@gmail.com, toate drepturile rezervate

Aprecierile celor din sistem

"Cand va veni vremea sa deschid gura, blogul dobermannului va pali pe langa cate am eu de spus."

Impactul DCM-ului la doberman (65 din 100 de dobermani mor tineri in 2016 de DCM)

Impactul DCM-ului la doberman (65 din 100 de dobermani mor tineri in 2016 de DCM)
DCM-ul este o boală cu transmitere genetică și cu deznodământ tragic în proporție de 100%. In 2016 de aceasta boală suferă și mor 67 din 100 de dobermani veniți pe lume iar restul de 33 din 100 sunt transmițători ai bolii, adică nu fac boala (longevivivii cu care sunt aburiți proștii) dar o transmit urmașilor. Asta de fapt este sfâșitul rasei doberman. Singura problema care se mai pune este speranța de viață a dobermanilor care acum este de 6 ani dar scade dramatic an de an.

sâmbătă, 5 aprilie 2014

Despre ce respect fata de animal vorbim?

...
"De fapt astea sunt amintirile noastre, dragi numai noua. Pentru cei de astazi a fi cocalar inseamna a exista printre celelalte obiecte din dotare, fie ca sunt necesare si un CIINE!!!! De cele mai multe ori habar nu au de ce l-au luat...Probabil ca asa, pentru ca este la moda. Nimeni, dar nimeni atunci cind cumpara un ciine nu este constient de ceea ce face. Am spus-o de mai multe ori si am sa o spun inca odata: ATUNCI CIND ITI IEI UN CIINE, ITI IEI SI O OBLIGATIE SI O RESPONSABILITATE. A AVEA UN CIINE, ESTE EGAL CU A AVEA UN COPIL. ASA CUM TE PORTI CU EL, FOARTE PROBABIL SA TE COMPORTI SI CU CIINELE. Ca si copilul, un ciine este un suflet si deci trebuie tratat ca atare, deci prin urmare trebuie tratat cu atentie. In alta ordine de idei, as vrea sa amintesc ca este dovedit faptul ca pina la urma ciinele poate copia caracterul omului....Asa ca daca omul este un timpit si ciinele va fi ca el. Referitor la durerea si ceea ce spune-ai in comentariul tau, sunt intr-u totul de acord cu tine. Dobermanul, ca si orice alta rasa de ciini trebuie ingrijita si perfectionata. Da, dar trebuie sa sti ceea ce trebuie sa faci. Ori cum marea majoritate habar nu au ce sa faca ei zi de zi, se nasc exemplare care pe zi ce trece degenereaza. Se prefera in ziua de astazi, ciini BIBELOU, ciini care de departe doamne ce frumos arata si cu un pic de ajutor- arbitraj, pot deveni si campioni. Repet cel mai mare pacat savirsit de rasa umana este tocmai aceasta transformare oricarui ciine si as sputea spune chiar animal, in bibelou. Este o crima, savirsita din comoditate, in inconstienta si necunoastere."  
Da, asa este, niste neica nimeni smecherasi de doi bani si-au luat dobermani ca sa-i inmulteasca pe bani. Si-au facut cluburi de rasa, asociatii locale si nationale ca sa poata sa-si faca regulamente care sa le permita monopolul vanzarii de pui. 
Selectia prevazuta de aceste regulamente este contra naturii pentru ca probele prevazute sunt neadecvate scopului selectiei iar arbitrii sunt alesi si promovati doar daca accepta "aranjamentele". 
Clubul de rasa are un responsabil chinotehnic care in loc sa se preocupe de o selectie riguroasa in sensul prevazut de standard si de eliminarea graduala a gravelor problemelor de sanatate de care sufera rasa face cele mai catastrofale monte si promite bataie celor care il critica. 
Singurul criteriu de selectie sunt trofeele luate in expozitii in care ei inmultitorii baga cainii in ring, ei stabilesc arbitrul care le da trofeele ravnite, ei stabilesc ce anume verifica arbitrul. 
Apoi cainii incarcati cu astfel de trofee mincinoase sunt inmultiti iar pretul de vanzare al puilor este stabilit functie de trofeele mincinoase luate de parinti. 
Dupa care prostii si snobii cu bani cumpara mortaciunile selectionate aiurea ca sa le asorteze cu haina de blana si gipanul. Cand se plictisesc de caini ii arunca in strada sau in fundul curtii in lant.
Asa ca despre ce respect fata de animal vorbim?
Vorbim doar despre bani si despre mandria prostului ca are bani.