"Chiar așa de devastator este ceea ce scrii tu pe blog

încât escrocii care înmulțesc și vând pui de dobermani bolnavi genetic trebuie să inventeze discuții ca să combată ce spui?"
Asta mă întrebă nevastă-mea.
Așa se pare.
Păi ce să facă și ei prinși cu mâța în traistă?
Le este foame, le este sete și altceva nu știu să facă.
Escrocheria cu dobermani bolnavi genetic este sursa lor principală de potol, poșircă, sex. Acum că dobermanii înmulțiți de ei mor pe capete și netul este plin de dovezi privind dezastrul rasei doberman provocat de ei nu mai pot să pună batista pe țambal ca acum zece ani. De aia bagă nasul periodic pe blogul meu cel cu impact devastator cum spune nevasta-mea, văd adevărul scris acolo și apoi manipulează pe cei care mai pot fi manipulați, adică pe cei care încă n-au cumpărat dobermani de la ei.
Astfel ultima manipulare constă în prezentarea unui doberman longeviv, glosând apoi la infinit pe tema longevivii ăștia care evident sunt doar ai lor sau ai prietenilor lor sunt garanția că rasa va fi salvată. Las la o parte că exemplele de dobermani longevivi sunt necredibile pentru că sunt furnizate si apoi susținute apoi de niște escroci dovediți de propriile lor declarații. Escroci care falsifică adevărul pentru că nu publică decesele timpurii din motive genetice, care atunci când se află despre câte un deces îl atribuie mincinos unor cauze naturale, care refuză să prezinte public singurul criteriu relevant privind starea de sănătate genetică a dobermanilor produși, adică speranța de viață din canisa proprie, ... 
Las la o parte cele de mai sus și multe altele pe care nu le mai reamintesc aici și de dragul demonstrației să admitem că este așa cum spun ei: dobermanul cutare este longeviv, adică a trăit peste zece ani. Si ce-i cu asta? Este asta o dovadă așa cum pretind escrocii că mai există material genetic neafectat (evident la ei în curte sau în curtea prietenilor lor) de exemplu de cea mai teribilă boala genetică de care suferă rasa doberman și anume DCM-ul?

Statisticile publicate de medicii veterinari vorbesc că 67% din dobermani actuali sunt afectați de DCM și mor tineri de această boală. Atunci restul dobermanilor, adică 33% ne învață știința genetică ca sunt aproape sigur transmițători de DCM, adică nu mor de DCM dar transmit boala urmașilor. Si atunci dacă toți dobermanii actuali sunt fie afectați de DCM fie purtători de DCM de ce mai asistam la manipularea asta cu longevivii (care iată științific nu pot fi altfel decât purtători de DCM)? Unde sunt neafectații care pot salva rasa de DCM? Păi nu mai sunt deloc. 

Si atunci pentru că eu am scris pe blogul meu de nenumărate ori cele de mai sus despre DCM și pentru că efectul celor scrise de mine este devastator pentru ei escrocii atunci aceștia reacționează manipulând și ei pe cine pot în speranța că nu vor rămâne cu mortăciunile nevândute.