Blogul Dobermannului s-a născut din durere și iubire față de rasa doberman, rasă distrusă sistematic de niște indivizi care-și zic crescători de dobermani dar care sunt de fapt doar negustori animați de dorința de profit din creșterea dobermanului. Autorul blogului un iubitor al rasei, cumpărător de dobermani, încrezător inițial, apoi tras pe sfoară de astfel de indivizi și în final hărțuit, insultat, calomniat, șantajat, amenințat cu bătaia și cu moartea el și familia lui încearcă din 2009 până în prezent să tragă un semnal de alarmă prezentând dovezi ale dezastrului în care crescătorii români de dobermani grupați sau nu în DCR au adus rasa. Totul în speranța că rasa mai poate fi salvată. Dovezi care pentru credibilitate se bazează doar pe declarațiile crescătorilor români de dobermani.

© Copyright 2009 - 2016 prof. ing. Sorin Ion Fărtățescu, toate drepturile rezervate

Aprecierile celor din sistem

"Cand va veni vremea sa deschid gura, blogul dobermannului va pali pe langa cate am eu de spus."

Impactul DCM-ului la doberman (65 din 100 de dobermani mor tineri in 2016 de DCM)

Impactul DCM-ului la doberman (65 din 100 de dobermani mor tineri in 2016 de DCM)
DCM-ul este o boală cu transmitere genetică și cu deznodământ tragic în proporție de 100%. In 2016 de aceasta boală suferă și mor 67 din 100 de dobermani veniți pe lume iar restul de 33 din 100 sunt transmițători ai bolii, adică nu fac boala (longevivivii cu care sunt aburiți proștii) dar o transmit urmașilor. Asta de fapt este sfâșitul rasei doberman. Singura problema care se mai pune este speranța de viață a dobermanilor care acum este de 6 ani dar scade dramatic an de an.

luni, 4 iulie 2016

Problema n-a apărut "atunci când Davor a montat o anume femelă"

...
așa cum afirmă leorbăul care își face încă o data treaba de agent de publicitate mincinos pentru vânzarea de mortăciuni pe post de dobermani și bagă ceață cu rol de protecție a escrocheriei. De zece ani bagă ceață protejând șmenul cu ghioarle bolnave genetic pe post de dobermani. Asta este varianta convenabilă șmenarilor de înmulțitori, adică să se recunoască că pe ici pe colo că sunt ceva probleme cu DCM-ul (de exemplu "au apărut probleme doar când Davor a montat o anume femelă") dar în general e bine și binele ăsta este mai ales în bătătura lor.
Chestie de marketing gansteresc și nesimțit care promovează o marfă cu defecte ascunse intenționat și care este practicat pe spatele unor proști de cumpărători care nu-și cunosc drepturile de consumator de bunuri și servicii. 
Problema a apărut atunci când ni s-a dat mie și soției mele țeapă vânzându-ni-se drept doberman de show un fiu de-al lui Davor care a murit de DCM la nici trei ani și am anunțat public asta. Atunci în 2008 la moartea lui Casi a apărut o problema pentru escrocii care înmulțesc mortăciuni. Era primul doberman din Romania anunțat public ca decedat cu diagnosticul DCM. Problema era serioasă pentru că dobermanul nostru mort de DCM nu era un anonim oarecare, era fiul lui Davor Zamolxis vice campion de tineret la IDC Paris 2001 și al Andromedei cea arbitrata cu excelent de Pezzano și care era fiica lui Focus Icarus "campion cum laudae de Romania". Anunțul nostru a făcut valuri printre șmenarii DCR-ului. Era prima lovitură serioasă în zidul tăcerii impus de ei. Problema s-a agravat serios atunci când  înmulțitorii români dirijați de csaba andrei majoros au decis să răspundă public cu injurii, amenințări, calomnii și șantaj cu imaginea și cariera fiului nostru.
Problema n-a apărut deci pentru că Davor a montat-o pe Andromeda. Problema a apărut doar pentru că un pui din monta asta a ajuns la noi care nu am fost dispuși să respectăm legea tăcerii. Noi nu ne-am lăsat călcați pe cap de niște mitocani obraznici. De fapt asta o recunosc și ei atunci când spun ca noi suntem pentru ei răul suprem. De ce răul suprem? Pentru că spunem adevarul care le pune în pericol șmenul cu ghioarle bolnave genetic pe post de dobermani.