Blogul Dobermannului s-a născut din durere și iubire față de rasa doberman, rasă distrusă sistematic de niște indivizi care-și zic crescători de dobermani dar care sunt de fapt doar negustori animați de dorința de profit din creșterea dobermanului. Autorul blogului un iubitor al rasei, cumpărător de dobermani, încrezător inițial, apoi tras pe sfoară de astfel de indivizi și în final hărțuit, insultat, calomniat, șantajat, amenințat cu bătaia și cu moartea el și familia lui încearcă din 2009 până în prezent să tragă un semnal de alarmă prezentând dovezi ale dezastrului în care crescătorii români de dobermani grupați sau nu în DCR au adus rasa. Totul în speranța că rasa mai poate fi salvată. Dovezi care pentru credibilitate se bazează doar pe declarațiile crescătorilor români de dobermani.

© Copyright 2009 - 2016 prof. ing. Sorin Ion Fărtățescu, toate drepturile rezervate

Aprecierile celor din sistem

"Cand va veni vremea sa deschid gura, blogul dobermannului va pali pe langa cate am eu de spus."

Impactul DCM-ului la doberman (65 din 100 de dobermani mor tineri in 2016 de DCM)

Impactul DCM-ului la doberman (65 din 100 de dobermani mor tineri in 2016 de DCM)
DCM-ul este o boală cu transmitere genetică și cu deznodământ tragic în proporție de 100%. In 2016 de aceasta boală suferă și mor 67 din 100 de dobermani veniți pe lume iar restul de 33 din 100 sunt transmițători ai bolii, adică nu fac boala (longevivivii cu care sunt aburiți proștii) dar o transmit urmașilor. Asta de fapt este sfâșitul rasei doberman. Singura problema care se mai pune este speranța de viață a dobermanilor care acum este de 6 ani dar scade dramatic an de an.

marți, 19 aprilie 2016

Salvarea rasei doberman nu mai are de unde veni

...
Azi despre testele de sănătate genetică.
La ora actuală nu există test de sănătate genetică care să clasifice cu o marjă de eroare acceptabilă dobermanii testați de DCM în: neafectati, carrieri sau afectați. 
Cine spune altfel minte și minciuna este demascată chiar de laboratoarele care fac testele (lucru prezentat de mine pe blog).  

Să presupunem că nu este așa și să negam afirmația : "nu există test de sănătate genetică care să clasifice cu o marja de eroare acceptabilă dobermanii testați în normali, carrieri sau afectați". Dacă negăm asta înseamna ca există un astfel de test genetic sigur. Numai că în conformitate cu datele recente un astfel de test va pune ștampila afectat pe 67% din dobermanii testați, adică pe cei care suferă și mor de DCM. Deci 67 din 100 de dobermanii trebuie in mod sigur excluși de la montă. Dintre ceilalți 33 de dobermani din 100 rămași nu putem ști cu exactitate câți sunt carrieri pentru că nu avem nicio statistică oficială dar bazându-ne pe genetică putem spune că dacă 67% sunt afectați aproape toți ceilalți 33% rămași sunt carrier deci trebuie montați cu atenție cu precădere doar cu cei neafectați deci montați cu aproape niciunul. Adică  dacă testul de sănătate genetică e sigur și dacă înmulțitorii de dobermani doresc să salveze rasa nu mai au ce dobermani înmulți ca să fie siguri nu că nu se vor mai înregistra cazuri de DCM la noii pui dar că măcar vor reuși să scadă incidența DCM-ului. Încheierea vă las pe voi s-o faceți ... pentru că eu mi-am spus deja cuvântul: dacă 67% din dobermani actuali sunt afectați de DCM în condițiile actuale în care înmulțirea dobermanilor este afacere care ca orice afacere urmărește doar profitul rasa este terminată. La anul este mai mult decât sigur că vom avea incidența 68,5%, peste încă un an 70% ... până la dispariția rasei.

Concluzia?
Dacă azi sau vreodată va exista un test sigur de sănătate genetică privind DCM-ul la dobermani testul respectiv va demonstra științific că rasa este practic condamnată la dispariție Asta nu pentru că o zic eu sau altcineva ci pentru că o spun statisticile oficiale care vorbesc de 67% dobermani afectați de DCM în 2016.

Așa că salvarea rasei doberman nu mai poate veni de la testele de sănătate genetică sigure sau nesigure, e mult prea târziu. Atunci când csaba andrei majoros nega existența unei probleme legate de DCM la dobermani și asmuțea derbedeii DCR-ului pe cei care atrăgeam atenția privind pericolele acestei boli, adică acum zece ani mai era ceva timp, acum nu.