...
Ați fi zis că în situația dezastrului actual al rasei produs de bolile genetice înmulțitorii de dobermani nu dorm noaptea căutând soluții salvatoare la aceste probleme. Că-i seacă la ficați fiecare moarte timpurie. Că o să-i doară în cot că nu mai pot băga în show-uri dobermanii lor fără urechi și coadă cum au înțeles ei că le-a impus FCI-ul. Pentru că nu-i așa cu coada și urechi sau fără ele bolile genetice lovesc la fel rasa. Singura selecție corectă în cazul de față fiind cea făcută după criteriul sănătății genetice a exemplarelor.
V-ați înșelat amarnic. Șmenarii ăștia au o singură problemă: cum să înmulțească ei tot ce au în ogradă. Adică și dobermanii cupați și cei necupați. Că doar au băgat bani în mortăciunile lor și trebuie să-și recupereze banii iar în plus n-o să le hrănească degeaba ani de zile.
Bănuții sunt singura lor preocupare.
În rest este doar spectacol pentru naivi și pentru cei care nu-i cunosc încă. Spectacol jalnic așa cum sunt și actorii care-l joacă.
No problem pentru Univers. După ce spectatorii ăștia naivi și necunoscători le vor da banii și vor vedea puii își vor da seama că au fost trași pe sfoară ca atâția alții înaintea lor dar până atunci vor mai trece câțiva ani și rasa va fi și mai bolnavă.
De zece ani asist la acestă tragicomedie a rasei doberman.
Păcat de rasă.
Impactul DCM-ului la doberman (65 din 100 de dobermani mor tineri in 2016 de DCM)
DCM-ul este o boală cu transmitere genetică și cu deznodământ tragic în proporție de 100%. In 2016 de aceasta boală suferă și mor 67 din 100 de dobermani veniți pe lume iar restul de 33 din 100 sunt transmițători ai bolii, adică nu fac boala (longevivivii cu care sunt aburiți proștii) dar o transmit urmașilor. Asta de fapt este sfâșitul rasei doberman. Singura problema care se mai pune este speranța de viață a dobermanilor care acum este de 6 ani dar scade dramatic an de an.
