Blogul Dobermannului s-a născut din durere și iubire față de rasa doberman, rasă distrusă sistematic de niște indivizi care-și zic crescători de dobermani dar care sunt de fapt doar negustori animați de dorința de profit din creșterea dobermanului. Autorul blogului un iubitor al rasei, cumpărător de dobermani, încrezător inițial, apoi tras pe sfoară de astfel de indivizi și în final hărțuit, insultat, calomniat, șantajat, amenințat cu bătaia și cu moartea el și familia lui încearcă din 2009 până în prezent să tragă un semnal de alarmă prezentând dovezi ale dezastrului în care crescătorii români de dobermani grupați sau nu în DCR au adus rasa. Totul în speranța că rasa mai poate fi salvată. Dovezi care pentru credibilitate se bazează doar pe declarațiile crescătorilor români de dobermani.

© Copyright 2009 - 2016 prof. ing. Sorin Ion Fărtățescu, toate drepturile rezervate

Aprecierile celor din sistem

"Cand va veni vremea sa deschid gura, blogul dobermannului va pali pe langa cate am eu de spus."

Impactul DCM-ului la doberman (65 din 100 de dobermani mor tineri in 2016 de DCM)

Impactul DCM-ului la doberman (65 din 100 de dobermani mor tineri in 2016 de DCM)
DCM-ul este o boală cu transmitere genetică și cu deznodământ tragic în proporție de 100%. In 2016 de aceasta boală suferă și mor 67 din 100 de dobermani veniți pe lume iar restul de 33 din 100 sunt transmițători ai bolii, adică nu fac boala (longevivivii cu care sunt aburiți proștii) dar o transmit urmașilor. Asta de fapt este sfâșitul rasei doberman. Singura problema care se mai pune este speranța de viață a dobermanilor care acum este de 6 ani dar scade dramatic an de an.

vineri, 11 martie 2016

Au terminat rasa

...

Ca să vedem cât de bolnavă este rasa doberman o să ma refer doar la o singură boală genetică. Este vorba de DCM. Veți vedea că nu mai este nevoie să ne referim și la alte boli genetice pentru că singur DCM-ul a terminat rasa.

Pentru asta o să reiau un raționament care pornește de la informația specialiștilor în domeniu și anume că 65% din dobermanii actuali mor tineri de DCM. Atenție 65% ăsta se referă la dobermanii care apucă să moară de DCM. Asta pentru că sunt mulți cei care nu apucă să dezvolte DCM-ul pentru că mor înainte de alte boli genetice sau chiar de "accidente", "infecții cu stafilococi", "suprasolicitare", "moarte subită când se plimba prin pădure", "mușcătură de șarpe", sau mai simplu "nu mor niciodată". Deci procentul dobermanilor care la o anumită vârstă dezvoltă DCM-ul și mor din cauza asta este consistent mai mare de 65%. Posibil 75-80% dar să ramânem cu calculul doar la 65%.

Știință genetică ne spune că în cazul ăsta cam tot atâția dobermani nu dezvoltă DCM-ul dar îl au că purtători în bagajul lor genetic trasmițându-l urmașilor. Deci tot 65%.

Calculul e simplu: cel puțin 65% dezvoltă DCM-ul și mor din cauza asta + cel puțin 65%care nu dezvolta DCM-ul dar il transmit urmasilor = cel puțin 130% (observați că e vorba de mult peste 100% adică cu mult peste toți dobermanii). 

Concluzia una singură: toți dobermanii actuali (cu o marjă de probabilitate extrem de mare) sunt fără excepție DCM-iști.   
Asta înseamnă că indiferent din ce motiv mor dobermanii actuali sau cât de mult trăiesc ei (excepții extrem de rare) DCM-ul există în bagajul genetic al tuturor fiind transmis urmașilor. Bucuria tâmpă că dobermanul cutare a trăit mult și ca atare e bun de utilizat la montă este o dovadă ori de prostie crasă ori de încercarea unor escroci de a aburi necunoscătorii. Oricât de mult a trăit în contextul actual un doberman pentru că n-a murit de DCM este mai mult că sigur că a fost carrier de DCM infestând cu DCM generațiile pe care le-a adus pe lume.

Așa că rasa doberman e terminată pentru că s-a ajuns azi să nu mai conteze cine cu cine este înmulțit. DCM-ul este peste tot. Din păcate în curând o să povestim nepoților că a fost odată o rasă frumoasă care se numea doberman pe care înmulțitorii în goană lor după profit au distrus-o.