Blogul Dobermannului s-a născut din durere și iubire față de rasa doberman, rasă distrusă sistematic de niște indivizi care-și zic crescători de dobermani dar care sunt de fapt doar negustori animați de dorința de profit din creșterea dobermanului. Autorul blogului un iubitor al rasei, cumpărător de dobermani, încrezător inițial, apoi tras pe sfoară de astfel de indivizi și în final hărțuit, insultat, calomniat, șantajat, amenințat cu bătaia și cu moartea el și familia lui încearcă din 2009 până în prezent să tragă un semnal de alarmă prezentând dovezi ale dezastrului în care crescătorii români de dobermani grupați sau nu în DCR au adus rasa. Totul în speranța că rasa mai poate fi salvată. Dovezi care pentru credibilitate se bazează doar pe declarațiile crescătorilor români de dobermani.

© Copyright 2009 - 2016 prof. ing. Sorin Ion Fărtățescu, toate drepturile rezervate

Aprecierile celor din sistem

"Cand va veni vremea sa deschid gura, blogul dobermannului va pali pe langa cate am eu de spus."

Impactul DCM-ului la doberman (65 din 100 de dobermani mor tineri in 2016 de DCM)

Impactul DCM-ului la doberman (65 din 100 de dobermani mor tineri in 2016 de DCM)
DCM-ul este o boală cu transmitere genetică și cu deznodământ tragic în proporție de 100%. In 2016 de aceasta boală suferă și mor 67 din 100 de dobermani veniți pe lume iar restul de 33 din 100 sunt transmițători ai bolii, adică nu fac boala (longevivivii cu care sunt aburiți proștii) dar o transmit urmașilor. Asta de fapt este sfâșitul rasei doberman. Singura problema care se mai pune este speranța de viață a dobermanilor care acum este de 6 ani dar scade dramatic an de an.

duminică, 3 ianuarie 2016

Un element ajutător la întrebarea "de ce mai scriu ?", posibil răspuns


"M-ai facut curios , de ce ? Vezi ca ai uitat ca cel mai mult te ocupi de mine , desi de 5 ani nu am mai crescut nimic si de multi ani nu fac parte din nici o organizatie chinologica , nici macar simplu membru nu mai sunt. Oricum , ceea ce zici tu ca faci se numeste frectie . Hidra cu sute de capete e in alta parte, dar tu inca nu ai ajuns la acel nivel sa vezi . Nu-ti mai spun ca peste 6 luni iar ma acuzi ca te-am plagiat . In 6 luni , daca esti destept o sa-ti dai seama unde sunt capatanile hidrei . Sau poate te duci sa vezi Star Wars si o sa intelegi mai repede."
E fascinat de prost. Am râs în hohote.
Ei vedeți și asta-i un motiv care mă face să scriu în continuare.
Cum să-mi refuz astfel de momente de umor? 
Naivii ăștia care nu înțeleg nimic din ce scriu eu dacă-i lucrezi puțin la șuruburile care le scârțâie bagă câte o bazaconie de mă prăpădesc apoi de râs cu întreaga familie.
Minoritari rău noi cei ce știm să gândim pe lângă dezavantaje avem și câteva avantaje și unul dintre ele este că putem să ne înveselim viața râzând de naivitatea lor.
De ce scriu mai mult despre unii decât despre alții?
Simplu, pentru că unii sunt mai naivi decât alții și-mi oferă momente mai dese și mai intense de umor. 
De ce nu scriu despre străini?
Simplu și răspunsul ăsta, umorul românesc și deci și acela provocat de prostul care se crede deștept este cu mult mai spumos.
În concluzie îmbin și eu plăcutul (umorul oferit gratis de naivi) cu necesarul (problemele rasei doberman).