Blogul Dobermannului s-a născut din durere și iubire față de rasa doberman, rasă distrusă sistematic de niște indivizi care-și zic crescători de dobermani dar care sunt de fapt doar negustori animați de dorința de profit din creșterea dobermanului. Autorul blogului un iubitor al rasei, cumpărător de dobermani, încrezător inițial, apoi tras pe sfoară de astfel de indivizi și în final hărțuit, insultat, calomniat, șantajat, amenințat cu bătaia și cu moartea el și familia lui încearcă din 2009 până în prezent să tragă un semnal de alarmă prezentând dovezi ale dezastrului în care crescătorii români de dobermani grupați sau nu în DCR au adus rasa. Totul în speranța că rasa mai poate fi salvată. Dovezi care pentru credibilitate se bazează doar pe declarațiile crescătorilor români de dobermani.

© Copyright 2009 - 2016 prof. ing. Sorin Ion Fărtățescu, toate drepturile rezervate

Aprecierile celor din sistem

"Cand va veni vremea sa deschid gura, blogul dobermannului va pali pe langa cate am eu de spus."

Impactul DCM-ului la doberman (65 din 100 de dobermani mor tineri in 2016 de DCM)

Impactul DCM-ului la doberman (65 din 100 de dobermani mor tineri in 2016 de DCM)
DCM-ul este o boală cu transmitere genetică și cu deznodământ tragic în proporție de 100%. In 2016 de aceasta boală suferă și mor 67 din 100 de dobermani veniți pe lume iar restul de 33 din 100 sunt transmițători ai bolii, adică nu fac boala (longevivivii cu care sunt aburiți proștii) dar o transmit urmașilor. Asta de fapt este sfâșitul rasei doberman. Singura problema care se mai pune este speranța de viață a dobermanilor care acum este de 6 ani dar scade dramatic an de an.

duminică, 3 ianuarie 2016

De ce mai scriu?

 ...
Zice unul din Germania:
Germană: "Ich habe hier in Deutschland vor 5 Jahren versucht, in den Köpfen der Züchter, eine Veränderung zu bewirken. Zwecklos !! Leistungsfähigkeit und Gesundheit ist kein Kriterium beim Dobermann - Verein in München. Dieses bringt kein Geld. Also akzeptieren die Züchter den Ruin der Rasse und lecken den Arsch von Wiblishauser, für Pokale und Urkunden." 

Română: "S-a încercat cu 5 de ani în urmă aici în GERMANIA  să se producă o schimbare în mințile crescătorilor. Inutil!! Performanța (calitatea de fapt) și sanătătea nu sunt criterii pentru doberman - clubul din München. Ele nu aduc bani. Crescătorii acceptă ruina rasei iar pentru trofee și diplome ling curul lui wiblishauser."

Din oct 2006 scriu asta referindu-mă la Doberman Club Romania și ... ce dacă scriu?
Eu scriu, șmenarii români care înmulțesc dobermani grupați în Doberman Club Romania în frunte cu wiblishauser de Romania adică csaba andrei majoros  nesimțesc și merg mai departe înjurându-mă și amenințându-mă ca să tac. Habarnamiștii 90-95% la sută din populație nu citesc ce scriu eu pentru că nu știu sa gândească, iar ceilalți 5-10% din populație care au învățat la școală să gândească și-au dat seama de multă vreme doar citind câteva din sutele mele de postări și s-au retras.
Scriu de zece ani doar pentru o minoritate extrem de mică (sic!) care înțelege repede ce spun eu dar care n-are nici numărul și nici pârghiile necesare să schimbe ceva.
O să mă întrebați pe bună dreptate atunci de ce mai scriu.
D-aia! Vă las pe voi să ghiciți.
Ar mai fi o întrebare tot în sensul celor scrise în această postare. 
De ce scriu referindu-mă doar la înmulțitorii români?
Și aici am același răspuns: d-aia, lăsându-vă tot pe voi să ghiciți de ce mă ocup aproape în totalitate de csaba, dragomir, spaller, cătănescu, ... și ai lor.