Blogul Dobermannului s-a născut din durere și iubire față de rasa doberman, rasă distrusă sistematic de niște indivizi care-și zic crescători de dobermani dar care sunt de fapt doar negustori animați de dorința de profit din creșterea dobermanului. Autorul blogului un iubitor al rasei, cumpărător de dobermani, încrezător inițial, apoi tras pe sfoară de astfel de indivizi și în final hărțuit, insultat, calomniat, șantajat, amenințat cu bătaia și cu moartea el și familia lui încearcă din 2009 până în prezent să tragă un semnal de alarmă prezentând dovezi ale dezastrului în care crescătorii români de dobermani grupați sau nu în DCR au adus rasa. Totul în speranța că rasa mai poate fi salvată. Dovezi care pentru credibilitate se bazează doar pe declarațiile crescătorilor români de dobermani.

© Copyright 2009 - 2016 prof. ing. Sorin Ion Fărtățescu, toate drepturile rezervate

Aprecierile celor din sistem

"Cand va veni vremea sa deschid gura, blogul dobermannului va pali pe langa cate am eu de spus."

Impactul DCM-ului la doberman (65 din 100 de dobermani mor tineri in 2016 de DCM)

Impactul DCM-ului la doberman (65 din 100 de dobermani mor tineri in 2016 de DCM)
DCM-ul este o boală cu transmitere genetică și cu deznodământ tragic în proporție de 100%. In 2016 de aceasta boală suferă și mor 67 din 100 de dobermani veniți pe lume iar restul de 33 din 100 sunt transmițători ai bolii, adică nu fac boala (longevivivii cu care sunt aburiți proștii) dar o transmit urmașilor. Asta de fapt este sfâșitul rasei doberman. Singura problema care se mai pune este speranța de viață a dobermanilor care acum este de 6 ani dar scade dramatic an de an.

joi, 31 decembrie 2015

De ce sunt eu sceptic privind salvarea rasei doberman

...Zic mereu că sunt sceptic în ceea ce privește salvarea rasei doberman și o spun pentru că salvarea poate veni doar de la cei care înmulțesc dobermani în România. Din păcate însă salvarea rasei presupune renunțarea la câștigul din vânzarea de pui ba chiar la cheltuieli neacoperite de vânzări și asta nu un an doi ci pentru o perioadă îndelungată de timp. Nu mai intru în detalii pentru că ele se găsesc din abundență pe blogul meu. E nevoie deci de ceea ce crescătorilor români de dobermani (de fapt niște trăitori din genitale de câine cu un caracter vai mama lui - iarăși nu mai intru în detalii deja prezentate pe blog) le lipsește și anume disponibilitatea lor de a cheltui din alte surse de venit pentru creșterea dobermanilor.

Azi vreau să vă vorbesc despre un caz aparte, despre cineva care vrea cu insistență să fie perceput altfel decât ceilalți crescători români de dobermani.
Vă voi vorbi despre cel care se comportă ca discipolul meu.
Vă voi vorbi despre acela care a luat de la mine tot ce am scris eu despre dezastrul rasei doberman. Nu numai ideile dar chiar și expresiile folosite de mine le utilizează el acum în propriul lui interes. Trebuie să precizez înainte de toate că nu găsesc nicio problemă că mi-a copiat ideile pentru că profesorul din mine nu are de ce se supăra că are discipoli, ba din contrăAr fi astfel cineva din interiorul sistemului cu care s-ar putea începe salvarea rasei pe care eu din exterior evident nu o pot face.
Numai că el este discipolul meu doar în vorbe că în fapte e la fel ca toți ceilalți crescători români de dobermani (pe care-i combate cu vorbele mele) iar caracterul lui de mincinos lăudăros și falsificator dovedit mă face să mă distanțez cu infinită oroare de un astfel de individ.

Ca atare vreau ca în continuare să fac abstracție de faptul că am fost primul care a vorbit despre problemele grave ale rasei și o să mă refer doar la raportul dintre individul de care vorbesc și problemele reale și recunoscute ale rasei pentru că asta contează.
Astfel fără nicio rușine individul ăsta își combate colegii crescători folosind adevăratele probleme ale rasei doberman la care a contribuit, contribuie și după tot ce spune va contribui în continuare nutrind speranța că impostura lui va trece neobservată de noii lui prieteni (frustrați ca și el) care-l vor ajuta să înlocuiască sistemul de căcat din care fac parte cu toții și la care au contribuit în mare măsură și ei cu altul la fel dar cu el impostorul undeva la comandă.
Un mic exemplu.
Vorbește despre dezastrul rasei doberman:
"2015 is the end of old wrong erra and right values returning . I am sure about this . More sure than ever . The against-nature $i$tem is under shocks , there is a hell and no escape , unfortunately result inoocent victims."

după care trosnește repede o reclamă pentru dobermanii celor care în momentul de față speră el să-i fie alături la doborârea sistemului și care dobermani sunt la fel de mortăciuni:
"Wish to you all the best D... , and If I will ever breed one more time (for moment I don't want this, my soul is brokened I have terrible days. my sweet female endure the hell right now ) I wish to see D... bloodline returned in ROmania !" 
Adică face și el o mică labă profitabilă sperând că "ceața in care declară că se simte de minune" nu-l va divulga. O reclamă mincinoasă pentru prietenii de moment nu strică își zice el. O reclamă mincinoasă ca aia cu Davor sau aia cu "în timp ce noi românii pierdem vremea rușii nu stau și iată fac o montă deșteaptă dintre Ind... și Ger ... bazata pe Tigr și pe Tigr și pe Tigr ...". Și apoi dacă peste ani se sesizează cineva de tâmpenia debitată acum no problem nesimțirea, minciunile și eventual un mic fals va demonstra proștilor ce vor mușchii lui. O reclamă mincinoasă pentru prietenii de azi care dacă mâine nu confirmă prietenia lui interesată și îl lasă cu curul în balta speranțelor personale neîmplinite îi devin brusc inamici adică big breederși sau big judgeși.
Și aici se cere un mic exemplu cum azi e prieten și mâine dușman
Ieri inamic:
"Dl Csaba ar trebui sa inteleaga ca s-a compromis si nu mai poate continua iar DCR are nevoie de un adevarat presedinte, iar gesturile sale confirma acest lucru. Gesturile Dlui Cristian Dragomir au dovedit ca este un presedinte. Acesta este al doilea lucru care il vreau"
Azi prieten de conjunctură (mai ales că-i cam singurul care i-a rămas pentru că "restul m-au blocat" i se vaită el unui tovarăș rugându-l să-i găzduiască tâmpeniile debitate):
"Pozitia lui Csaba este corecta , ce a zis este corect"
Nu mai vorbesc aici despre pappițoi care era genial până i-a intrat în dizgrație doar după ce nu i-a dat ce credea el unui câine de-al lui. De fapt arhiva mea este plină de prietenii respectivului deveniți dușmani și după aia iar prieteni și apoi iar dușmani ... în funcție de interes și poate chiar de fazele Lunii.
Concluzia?
Un nimeni cu un caracter de doi bani ca de fapt toți crescătorii români de dobermani.
De asta sunt sceptic privind salvarea rasei doberman. Nu-i nimeni în stare dintre crescători să producă schimbarea necesară iar mirajul banilor veniți ușor și fără prea multă muncă le ia ochii și mintea și aia puțină pe care o au.